Să dăm mână cu mână

Vrem-nu vrem, cât suntem vii ni se pun etichete .Unul este ca pâinea calda,altul e zurbagiu iar ceilalţi - dupa caz - nişte mototoli,badarani,generoşi,isteţi,harnici,superficiali,milostivi,mitocani ,răbdatori,afurisiţi,tâlhari ,destepti,prosti,penibili ş.a.m.d .
Etichetele ,din fericire sau din păcate, trec însă şi pe lumea cealaltă .Odată pusă zgarda ,acolo rămâne şi doar în cazuri rarissime mai poate fi schimbată .Dacă i s-a spus Cel Mare sau Cel Viteaz ,s-a mântuit .Aşa rămane .Aşa îngheaţă . Şi nu doar aceştia ci şi Cel-fară-de-Ţară ,Cel Frumos,Eliberatorul,Întregitorul,Inima-de –Leu,Biciul-lui-Dumnezeu şi ca să nu discriminăm - Marry-cea-Sângeroasă .
Şi alte domenii îşi au Regele,Prinţul,Lordul,Parintele ( biologiei,fizicii cuantice,filosofiei ,gemetriei) Domnul,Stăpânul ,Săgeata ori Cavalerul .Sau,după caz - Privighetoarea ,Ciocârlia sau Cămila .
Odată pusă eticheta peste cei trecuţi, ei săracii ,aşa rămân pe veci şi sunt acoperiţi cu încetul de indiferenţa şi ignoranţa noastră .Nu mai sunt vii,nu mai au viaţa sunt doar o idee sau o trăsătură de caracter şi atât .
D.Mircea Cărtărescu spunea că nu mai poate citi Eminescu .L-a citit,răscitit şi predat trei decenii .A obosit si nu-l mai poate citi aşa cum nu mai poate asculta Eine kleine Nacht muzik ori Ciocârlia .În cazul dumisale s-ar putea gasi circumstanţe atenuante dar noi celalţi suntem edificaţi fară să ne mai batem capul prea mult . Aici avem de-aface cu Poetul florilor-de – mucegai,colo cu Poetul Revoluţiei ,dincolo cu Dictatorul, in partea cealalta Vampirul şi mai spre zilele noastre cu Teroristul.
Aceşti oameni au existat şi nu au fost doar Eliberatori,Sângeroşi,Vampiri,Şchiopi ( Petru ),Mucegăiţi ori Fără-de Ţară . Ei poate au fost iubitori de străini,mâncacioşi,avari ,cheltuitori , mincinoşi ori analfabeţi .
Dacă in conştiinţa publică ar fi prezente şi unele defecte sau daruri ale acestor mari figuri ale Istoriei ele nu ar mai rămâne doar nişte figuri reci ,indiferente şi repede uiate . Nu ar fi doar nişte statui pe care ,dupa o vreme, vin unii şi le surpă ,ori se surpă singure .

Apropo s . Unirea Pricipatelor .Sărbatoare mare ! O doamnă este intrebată pe stradă ,la un microfon dacă ştie ce sărbătoare este pe 24 Ianuarie .
- Ăăăă…păăăi,pe doăşpatru Ianuarie …este ăăă … astaaa ,douăşase Ianuarie .

Poftim situaţie .Poţi să râzi ? Nu ? Atunci ,cum - că nu e nici de plâns .

Uite cum .

Ar trebui să mai ştim, par exemple ,că Domnul Cuza era un bărbat mândru şi viteaz,dar şi un mare muieratic,că îi placea să joace carţi şi să chefuiască .Deasemenea că îi sărea smalţul cam repede,că nu-şi onora datoriile de la belotă,că a făcut-o de multe ori pe Domna să lacrimeze şi că înjura ca un birjar.Tot Măria-sa se ocupa cu multă plecere de făcutul copiilor din flori şi era inconjurat de o gaşca de cheflii,puşlamale şi profitori căreia istoricii îi spun camarilă .
Că Biserica i-a aplicat anatema şi că se pare că aşa va ramâne in veci .
Că aşa mare bărbat cum a fost plângea ca un copil.De dorul Ţării şi de ciuda trădării camarazilor şi poporului pentru care a adus atâtea binefaceri .
Dintre care Unirea este cea mai mare şi pentru totdeauna .

Numai ştiind despre Domnul Unirii că a fost şi om nu doar Erou , pomenirea sa va fi facută cu dragoste şi duioşie iar memoria lui nu se va răci ca o statuie .

Să trăieşti Măria-ta !