Doctorul Teacă

Din
când în când ne iese în faţa ochilor la fereastra dinspre afară un buştean negricios gătit în straie prăzulii de cofetar care se bagă în seamă .
Acest domn crede că dacă a facut Facultatea de Medicină ,o specializare şi s-a angajat la un spital dintr-un oraş de pe Dunăre ,este deja doctor .
Faciesul dumisale de amant indian este atât de încântat de această revelaţie încât suferă de o motilitate periculoasă pe durata scheciurilor .
Ochii bine conturaţi cu negru de fum se învârt pe orbite extreme,colţurile gurii încearcă să atingă urechile ,mustaţa bine cănită se zburleşte de-i intră pe nas iar dantura din secolul şaişpe se desface pentru a da libertate unei limbi ,prea late, sa linga cuvintele pe care le spune rar , insinuant şi apăsat .

Totul a plecat de la un caz de care se interesau niste ziarişti şi cineva dintre cei care nu aveau nimic de făcut a trebuit să-i primească .I-a primit omul nostru care şi-a luat misiunea atât de în serios încât pe baieţii şi fetele care veniseră să-şi facă reportajul i-a bufnit râsul de câteva ori.
Ipochimenul a fost convins că au râs de ce le-a spus şi nu de el iar derbedeii de ziarişti l-au lăsat să creadă că aşa e.Colegii din spital, la fel .
Aşa s-a înscăunat acest cabotin drept purtător de cuvânt şi dă spectacole tv pentru care la sfârşit ar merita palme deşi ar fi mai potrivită o bătaie bună.Că despre aplauze nu poate fi vorba.

În speţă, această figură bizară, râde fară milă şi fără minte de suferinţele bieţilor oameni internaţi la spitalul de unde ia el banii .
Despre o copilă abuzată ar spune că nu poate purta fustă scurtă dacă are mintea la fel,de o respectabilă bătrănă violentată, că hormonii agresorului nu i-au văzut buletinul, despre un traumatizat că a incercat să rapună în luptă dreaptă un tractor iar despre un barbat muşcat de vipere o altă tâmpenie.

Unde a învăţat acest sinistru ca e normal sa râzi de suferinţele oamenilor când ei au trebuinţă de ajutor şi mângâiere, nu se ştie.
Mama lui nu putea să-l înveţe .Cursul de Etică Medicală interzice asemenea orori iar Jurământul lui Hipocrate este foarte clar in această materie .

Cu toate astea el nu se mai opreşte .
Se şi crede obligat ,poate,sa-i dea înainte din cauza unui filon genealogic îndoielnic .Ca purtător al numelui unui ilustru scriitor î-şi ia liberatea să se poarte precum un clown ratat.
Cel care a scris foiletoanele cu Moş Teacă a facut-o însă de o manieră altruistă şi agreabila .Şi la urma urmei era scriitor ,nu doctor .
Oricare meseriaş ar fi ,nu poate să-şi râdă de clienţii lui niciodată dar mai ales când sunt in nevoie .Cum să poată un doctor ? Unul care face aşa nu e doctor ci doar se crede .

Despre doctorul Teacă se spune prin târgul său că nu e bine să te iei pentru că nu prea e dus la Biserică .
Poate ar fi bine să se ducă .