Apropo

O teribilă nenorocire poloneză produce în aceste zile sentimente de compasiune şi de preţuire.
Sunt evocate mândria acestei naţii,refuzul compromisului,disponibilitatea pentru sacrificiu şi chiar alura exemplară a capilor acestei Ţări.
Polonezii sunt astfel făcuţi încât să nu se lase hibridaţi sau integraţi pentru că de asimilat nimeni nu a putut-o face până acuma.Forţaţi să accepte comunismul ei au făcut-o în felul lor şi însuşi Stalin găsea că acest comunism stă asupra Poloniei ca o şa pusă pe o vacă.

Când polonezii au revenit la capitalism, iarăşi a făcut-o în felul lor luptând pentru corectitudine şi reciprocitate din partea partenerilor ,fără să dea un pas înapoi decât pentru a declanşa un elan mai zdravăn.Iar conducătorii lor nu au lăsat niciodată impresia că doresc numaidecât iubirea poporului ci că luptă pentru interesele reale ale naţiei şi ale Poloniei.
Polonezii au ştiut şi au înţeles că doar rămânând polonezi vor fi autentici,puternici şi ascultaţi şi că oricât vor încerca să se travestească în engleji,franceji ori nemţi vor rămâne până la urmă tot nişte travestiţi caraghioşi.Aşa că nu lasă din ce-i al lor nici atâta.

E adevărat că la fel fac şi nemţii,ungurii,cehii,slovacii,catalanii,sârbii,francezii şi alţii.
La polonezi mai ar fi ceva în plus : îndârjirea pe care o pun pentru apărarea limbii.
Foarte mulţi polonezi cunosc şi alte limbi,mai ales la nivel bazic,dar limba maternă nu o uită,nu o strică şi nu o trădează.
Oficialii o vorbesc în mod corect şi se expun ca exemple în această privinţă.Iar în privinţa scrierii în polonă nimeni nu face nici un rabat.
Problema cea mai interesantă aici sunt diacriticele.

S-ar putea ca limba poloneză să fie cea mai bogată limbă în diacritice dintre cele cu grafie latină.Cu toate astea ,cei care au ceva de scris,au minima preocupare de a scrie cu diacritice pentru că altfel nu ar fi înţeleşi şi nici nu ar dori nimeni să-i înţeleagă mai mult ca pe analfabeţi.
Oamenii au tastatură cu fonturi poloneze iar cei care nu au şi le instalează în trei minute singuri sau apelează la cineva să o facă.

Un caz oarecum asemănător ar fi în Franţa unde engleza cotropeşte toate zonele şi mimetismul unor naturalizaţi are sensibilităţile sale.De aceea autorităţile primesc petiţiile oricărui citoyen numai daca sunt scrise de mâna.Nimeni nu se mai poate scuza că nu are fonturi Fr. Voila !

La noi suntem ,în aceste domenii , ca într-un parc de distracţii.
O persoană publică vine de la ea de acasă cu o vorbire în care sunetul i nu este pronunţat după sunetul r . Încă de la începuturile sale, dumnealui se propteşte cu mâinile pe masa de discuţii şi zice ţărle,salarle,sforle,adunărle în loc de ţările,salariile,sforile şi adunările.

Niciodată nu spune altfel ,măcar din greşală.Până la urmă e treaba lui iar unii ar zice că nu-i poţi cere mai mult.Grav este însă că au început şi alţii să vorbească la fel şi la tele dar şi prin tramvai sau la market.

Când este de redactat un text toată lumea aproape nu mai scrie â,ţ,ă,ş,î ci a,t,a,s,i . Asta ridică multe dezavantaje.

În primul rând, scrierea fără diacritice se face cu limba legată.
Nu se poate scrie ţânc,başca,muşcă,şapă,tuşă,etc. fără să nu se înţeleagă tanc,basca,musca,sapa,tusa.Ceea ce e cu totul şi cu totul altă mâncare de peste.Hm.

Pe urmă ,un act oficial este lovit de nulitate dacă cineva invocă erori de redactare ceea ce poate crea complicaţii şi pagube.
Apoi, cineva care are altă limbă maternă şi traduce un text din română, ce poate face dacă în text scrie că un barbat ducea un tanc de mana ?

Nu în ultimul rând, oricăruia dintre cei care scriem eludând diacriticele ni se poate imputa o lene structurală iar răuvoitorii ar putea să ne suspecteze de un analfabetism în curs de instalare.

Ar mai fi şi alte motive pentru care diacritcele ar trebui reaşezate în drepturi dar pragmaticii anunţă şi unul pentru care ar trebui să renunţăm la ele : mesajele text formulate cu diacritice pe telefonul mobil sunt mai scumpe.Adica o literă dintre diacritice este contorizată ca având două semne.
Până acolo însă, rămânem aceiaşi permanenţi debitori ai limbii noatre materne.Unii mai mult,alţii mai puţin.